Executivul a adoptat, în şedinţa de marţi, 11 noiembrie 2008, un proiect de Lege care vizează adoptarea unor măsuri privind aplicarea unor măsuri speciale în vederea reducerii riscului de prăbuşire a clădirilor cu spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi funcţiuni de interes public.

Domeniul de aplicabilitate a noii reglementări cuprinde clădiri de interes şi utilitate publică proiectate până la intrarea în vigoare a primului normativ românesc de proiectare anti-seismică, respectiv Normativul condiţionat de proiectare a construcţiilor în regiuni seismice-Indicativ P13/1963, probat prin Ordinul Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare nr. 306/1963, publicat în Buletinul Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare nr. 7/1963 şi care prezintă pericol public prin modul de proiectare şi amplasare, precum şi prin gradul avansat de avariere, ca urmare a factorilor de risc naturali şi antropici.
Clădirile vizate sunt şcoli, grădiniţe, teatre, cinematografe, săli de spectacole, săli de expoziţii, muzee, spitale, policlinici, centre de plasament şi asistenţă socială, complexe comerciale, pieţe agroalimentare, unităţi de alimentaţie publică, săli polivalente şi săli de sport, hoteluri, birouri, sedii ale administraţiei publice bănci şi instituţii bancare, clădiri abandonate care pun în pericol viaţa şi siguranţa oamenilor, etc.
Conform actului normativ, măsurile speciale constau în:
– expertizarea tehnică de calitate, obligatorie, a clădirilor notificate sau, după caz, actualizarea expertizelor tehnice de calitate elaborate anterior anului 1997, pentru stabilirea stării tehnice a clădirilor
– în situaţia în care rapoartele de expertiză tehnică de calitate încadrează clădirile expertizate tehnic în clasa I de risc seismic, măsurile speciale se completează cu:
o marcarea clădirilor cu panouri de avertizare şi afişarea concluziilor rapoartelor de expertiză tehnică de calitate în locuri vizibile şi accesibile populaţiei, la intrările principale
o împrejmuirea zonelor de pericol şi sprijinirea temporară a elementelor structurale şi nestructurale avariate ale clădirilor
o proiectarea şi executarea lucrărilor de consolidarea sau desfiinţare, după caz, în conformitate cu concluziile rapoatrelor de expertiză tehnică de calitate, la clădirile încadrate în clasa I de risc seismic.

În vederea realizării măsurilor prevăzute mai sus, acţiunile necesare vizează:
– identificarea clădirilor de interes şi utilitate publică şi care prezintă pericol public, întocmirea fişelor de verificare pentru fiecare clădire şi a listelor de inventariere
– verificarea şi definitivarea listelor de inventariere în baza notelor de constatare
– avizarea listelor de inventariere de către inspectoratele teritoriale în construcţii şi inspectoratele teritoriale/judeţene pentru situaţii de urgenţă
– aprobarea listelor de inventariere avizate prin hotărâri ale consiliilor locale şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti
– notificarea proprietarilor/ administratorilor clădirilor incluse în listele de inventariere aprobate cu privire la obligaţiile care le revin pentru reducerea riscului de prăbuşire care le revin
– sistarea furnizării utilităţilor şi suspendarea de drept a autorizaţiilor de funcţionare pentru activităţile desfăşurate în clădiri, pe durata executării lucrărilor de consolidare, precum şi anularea contractelor de furnizare a utilităţilor şi a autorizaţiilor de funcţionare în cazul desfiinţării clădirilor.
– cu caracter excepţional, declararea, în condiţiile legii, a utilităţii publice pentru lucrări de interes locale, în vederea executării lucrărilor de consolidare sau demolare (aceste prevederi se aplică clădirilor cu peste P+4 etaje, construite înainte de 1940 şi amplasate în zone de protecţie a unor monumente istorice sau în zone construite protejate).

Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi primarii sectoarelor Municipiului Bucureşti au obligaţia de a identifica clădirile şi de a întocmi fişele de identificare pentru fiecare clădire, în termen de 90 zile de la intrarea în vigoare a legii. În termen de 30 zile de la identificarea clădirilor şi a fişelor de identificare, aceştia vor întocmi listele de inventariere pe care le vor transmite, însoţite de fişele de identificare, inspectoralelor teritoriale în construcţii şi inspectoratelor teritoriale/judeţene pentru situaţii de urgenţă. În termen de 30 zile calendaristice de la data primirii hotărârilor privind listele de inventariere, avizate de inspectoratele teritoriale în construcţii şi inspectoratelor teritoriale/judeţene pentru situaţii de urgenţă, primarii trebuie să notifice proprietarii, respectiv administratorii clădirilor vizate.

Prefecţii au obligaţia de a monitoriza modul de aplicare a prevederilor prezentei legi şi de a întocmi şi prezenta spre analiză Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă rapoarte semestriale privind stadiul lucrărilor de reducerea a riscului de prăbuşire clădirilor de interes şi utilitate publică.

Proprietarii/administratorii clădirilor inventariate au obligaţia de a:
– realiza expertizele tehnice de calitate, în termen de 180 zile de la data primirii notificării
– actualiza expertizele tehnice de calitate elaborate înainte de 1997, în termen de 90 zile de la primirea notificării
– marca clădirile aflate în situaţia de a fi prevăzute cu panouri de avertizare
– împrejmui zonele de pericol
– continua proiectarea, obţinerea autorizaţiei de construire /desfiinţarea şi emiterea ordinului de începere a lucrărilor de consolidare /desfiinţare, în termen de 2 ani de la realizarea/ actualizarea expertizelor tehnice de calitate.

Fondurile necesare în vederea finanţării cheltuielilor pentru aceste măsuri vor fi asigurate:
– din bugetul de stat sau din bugetele locale, pe baza programelor de investiţii ale ordonatorilor principali de credite, respectiv veniturile proprii ale instituţiilor publice – în cazul clădirilor aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi ale instituţiilor publice
– din fondurile proprii, în cazul clădirilor aflate în administrarea operatorilor economici
– din sursele proprii ale proprietarilor, în cazul clădirilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice
– din bugetele locale, în cazul clădirilor dezafectate cu proprietari neidentificabili, respectiv în cazul la clădirilor aflate în litigiu, care au ca obiect stabilirea dreptului de proprietate.

Sursa: Guvernul Romaniei – Biroul de presa